Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main

Linkuri utile


Telefonul de urgență al Consulatului General al Republicii Moldova la Frankfurt: +4915736171123
La numărul de telefon respectiv se apelează exclusiv în cazuri excepționale cu caracter de urgență: accidente cu victime, decese, calamități naturale și alte situații de pericol sau cu caracter extraordinar.
La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare.

Centrul de Apel Airmoldova E-services Registru Chamber

Turism

10 MOTIVE PENTRU A VIZITA REPUBLICA MOLDOVA

1. Țara vinurilor și a orașelor subterane vinicole.

Tradițiile seculare ale Moldovei au fost însoțite în permanență de cultura producerii vinurilor selecte. Clima şi relieful țării permit ca strugurele să primească tot de ce el are nevoie pentru îmbogățirea calităților gustative: soare abundent şi umiditate relativă. Întreprinderile vinicole folosesc cele mai avansate tehnologii moderne în prepararea acestui produs. De aceea producția vinicolă din Republica Moldova este solicitată în peste 50 de țări ale lumii. În Moldova niciun eveniment nu se organizează dacă de pe masă lipseşte această băutură divină. Cultura degustării vinului este parte indispensabilă a tradițiilor şi obiceiurilor poporului nostru. Republica Moldova este cunoscută în lume grație vestitelor crame subterane de la Cricova şi Mileştii Mici. Galeriile subterane de sute de kilometri, care pot fi parcurse doar cu maşina printre butoaiele uriaşe pline cu vin, vă vor crea senzația unui imens „Regat al vinului”. Lumea subterană a cramelor este dotată cu săli de degustare executate într-o arhitectură clasică şi modernă. În anul 2007, crama de la Mileştii Mici a fost inclusă în Cartea Recordurilor Guinness, dispunând de cea mai mare colecție de vinuri îmbuteliate din lume. Varietatea producţiei vitivinicole din ţara noastră nu poate să nu genereze un viu interes din partea turiştilor străini, cărora le sunt propuse numeroase itinerare vitivinicole. Cel mai important eveniment, care pune în valoare şi caracterizează specificul culturii vinicole, este Ziua Națională a Vinului, manifestație organizată anual în Republica Moldova din anul 2002, în prima sâmbătă şi duminică a lunii octombrie.

2. Bijuterii medievale.

Cetăţile Moldovei din epoca medievală au jucat un rol important în istoria ţării. În multiplele războaie care au avut loc pe teritoriul Moldovei, au fost implicate şi cetățile medievale. De-a lungul malului drept al Nistrului, ţara era apărată de fortăreţele de la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă. Actualmente Republicii Moldova îi aparţin doar două cetăți, care s-au păstrat într-o stare bună şi pot fi vizitate şi apreciate de turiştii străini. Este vorba de cetatea Soroca şi cetatea Tighina.

3. Interferența civilizațiilor.

La 55 km spre nord de Chişinău, pe teritoriul rezervației cultural-naturale şi peisagistice „Orheiul Vechi”, se întinde măreaţa împărăţie a trecutului geologic şi istoric. Cu o vechime de milenii aici se află mai multe vetre de civilizaţie dacică, rămăşiţele cetăţii Sehr al-Cedid, ridicate de Hoarda de Aur în secolul XIV, mănăstirile rupestre, peşterile săpate în stâncă, o cetate dacică, ruinele unei băi publice tătăreşti. Fiecare dintre ele vine dintr-un alt timp, cu o altă poveste şi o altă arhitectură peisagistică. Mai mult, privite din unghiuri diferite, în diferite anotimpuri, aceste monumente ale naturii ne oferă o altă imagine, mai inedită, mai fermecătoare.

4. Popor ospitalier.

De secole Moldova este caracterizată ca țară cu popor ospitalier. Gospodarii din localitățile rurale vor considera o onoare dacă le veți păşi pragul. Oaspeţii, de obicei, sunt invitaţi în „Casa Mare” - o odaie tradiţională, unde se petrec toate sărbătorile de familie, fiind serviți totodată cu cele mai delicioase şi selecte bucate, preparate în gospodăria rurală din produse proprii, ecologice.

5. Gastronomie și bucătărie specifică

Tradiţionale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele preparate din cele mai variate legume, crescute în condiții ecologice pe pământurile fertile de cernoziom ale gospodăriilor țărăneşti. Legumele sunt coapte, înăbuşite, murate sau marinate, obţinându-se astfel adevărate opere de artă culinară. Diversitatea mare de bucate din porumb şi făină de porumb îi redă bucătăriei tradiţionale un colorit specific. Este bine cunoscută de turiştii străini mămăliga, care este un terci din făină de porumb cu gust fin şi delicios. Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brânză, smântână etc. Sarmalele reprezintă un alt produs tradițional preparat din frunze de viță-de-vie sau varză, fiind împlute cu orez fiert amestecat cu carne. În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în special bucatelor calde, dar şi aperitivelor, multe din ele fiind preparate deasupra cărbunelui de lemn încins.

6. Monumente istorice și arheologice.

Cunoaşterea epocilor prin care a trecut istoria unui stat prezintă interes nu numai pentru populația țării de origine, dar şi pentru numeroşi turişti străini, care prin diverse analize, încearcă să contrapună mersul istoriei cu dezvoltarea civilizațiilor. Teritoriul Moldovei, fiind populat din timpuri străvechi, a trecut prin influența diverselor culturi ale civilizației mondiale: de la romanizarea Daciei până la cultura Imperiului Otoman, Tătaro-Mongol şi nu în ultimul rând influența slavonă. Drept dovadă serveşte numărul impunător şi diversitatea monumentelor şi vestigiilor istorice şi arheologice.

7. Natură splendidă și intactă.

Republica Moldova este țara care a fost protejată de industrializare. Aerul nepoluat şi habitatul ecologic vă vor crea o atmosferă plăcută de relaxare sufletească. Energia pozitivă acumulată în timpul sejurului, vă va reface fizic şi emoțional pentru un timp îndelungat. Numeroasele rezervaţii naturale, relieful cu dealuri şi văi, cu râuri şi lacuri, cu stânci şi coline acoperite cu păduri seculare şi plantații de vii vă vor duce în lumea senzaționalului.

8. Artă populară diversă.

Din timpuri străvechi pe teritoriul Moldovei au fost practicate diverse genuri ale artei populare, cum ar fi olăritul, încrustatul ouălor, ţesutul covoarelor, prelucrarea lemnului şi a pietrei, prelucrarea artistică a metalului. Aspiraţiile către frumos şi armonie s-au reflectat din timpuri îndepărtate nu numai prin înfrumuseţarea interiorului caselor, ci şi prin tradiţia împodobirii îmbrăcămintei, a costumului popular. Practicat în fi care localitate rurală din Moldova, acest obicei de înfrumuseţare a hainelor, a feţelor de masă şi a ţesăturilor rituale (prosoape) persistă şi în ziua de azi.

9. Sărbători tradiționale.

Republica Moldova este o țară bogată în sărbători tradiționale. Varietatea lor ține în mare măsură de cultura religioasă cum ar fi: Crăciunul, Paştele, Rusaliile etc. Însă, pe lângă sărbătorile religioase, nu lipsesc şi cele specifice poporului moldovenesc care prevestesc: plecarea iernii, sosirea primăverii, aratul, culesul cireşelor, culesul strugurilor etc. Sărbătorile cu aspect cultural-turistic se includ, de asemenea, în sărbătorile tradiționale, care din an în an devin tot mai populare şi atrag un număr impunător de turişti. Cele mai importante sunt: Festivalul Internațional de Muzică „Mărţişor”, Festivalul Internațional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, Festivalul Vinului, Festivalul de Muzică Etno „Gustar”, Festivalul Internațional de Folclor „Nufărul Alb”, Festivalul Internațional de Folclor „Meşterul Manole”, Festivalul Tradițiilor Populare „Ia MANIA, Festivalul Turistic Național al Tradițiilor „Duminica Mare”, ”Festivalul Medieval”, Târgul Internațional al Meşterilor Olari „La Vatra Olarului Vasile Gonciari”, „Bostaniada” etc.

10. Biserici și mănăstiri cu o valoare arhitectonică și istorică mondială.

Bogată în mănăstiri şi biserici, Moldova era supranumită în sec. al XIX - lea „Tebaida sudică”. Cele mai vechi mănăstiri sunt cea de la Vărzăreşti, Căpriana, Rudi, Hârbovăţ, Hârjauca, Curchi. Mănăstirile rupestre moldoveneşti au şi ele o istorie aparte în dezvoltarea civilizației dintre munții Carpați şi Marea Neagră şi prezintă câteva din cele mai vechi monumente de arhitectură din sec. XIII-XIV. Constituite în perioade diferite, părăsite şi din nou întemeiate, schiturile şi mănăstirile rupestre prezintă un interes sporit pentru vizitatori. Unele din ele mai păstrează vestigiile anterioare ale creştinismului. Cele mai cunoscute mănăstiri rupestre sunt: Ţipova, Japca, Butuceni, Saharna.