Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main

Linkuri utile


Telefonul de urgență al Consulatului General al Republicii Moldova la Frankfurt: +4915736171123
La numărul de telefon respectiv se apelează exclusiv în cazuri excepționale cu caracter de urgență: accidente cu victime, decese, calamități naturale și alte situații de pericol sau cu caracter extraordinar.
La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare.

Centrul de Apel Airmoldova E-services Registru Chamber

Turism

DATE GENERALE DESPRE REPUBLICA MOLDOVA

Istorie

Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri de circa 500 mii de ani în urmă. La interferența mileniului V-IV î. Hr., se constituie una dintre cele mai remarcabile culturi, şi anume Cucuteni - Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei din acele timpuri. Existenţa civilizaţiei geto-dacice datează din sec. VI-I î. Hr., aceasta fi d răspândită în toate zonele Moldovei. Începând cu anul 105 î. Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei, populaţia acesteia a fost romanizată, ea preluând de la învingători limba şi cultura Imperiului Roman. După evacuarea legiunilor romane din aceste ţinuturi în anul 271, în perioada împăratului Aurelian, începe epoca “popoarelor migratoare” (goţii, hunii, avarii, slavii), care se încheie cu constituirea în 1359 a statului feudal moldovenesc, al cărui întemeietor este considerat Bogdan I.

Statul Moldova a avut o dezvoltare politică şi economică prosperă în secolul XV, între anii 1457 şi 1504, anii de domnie a lui Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare.

Către mijlocul secolului XVI se stabileşte regimul de suzeranitate a Imperiului Otoman. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord-vest a Moldovei (denumită ulterior Bucovina) Imperiului Habsburgic, iar în 1812, în urma războiului ruso-turc din 1806- 1812, partea de est, teritoriul interfluviului Prut - Nistru, este anexat de Imperiul Rus, formând o nouă gubernie cu denumirea de Basarabia. În 1859 Principatul Moldovei se uneşte cu Țara Românească într-un singur stat, numit ulterior România.

Prin Tratatul de la Berlin din 1878, guvernul român a fost nevoit să cedeze din nou sudul Basarabiei către Imperiul Rus. Acesta a considerat gubernia Basarabiei ca un ținut agricol producător de cereale, tutun, struguri, vite şi cai, a construit căi ferate care duceau aceste producții la Odessa, şi a clădit oraşe ruseşti (populate şi de mulți evrei şi armeni) pe lângă vechile târguri moldoveneşti ale Bălților, Orheiului, Chişinăului şi Tighinei.

După revoluția din februarie 1917 încep ostilitățile dintre Rusia şi puterile centrale din Basarabia. În perioada 23–27 octombrie 1917, consiliul ostăşesc din Chişinău a proclamat autonomia Basarabiei şi formarea Sfatului Țării ca organ legislativ. La 27 martie 1918, Sfatul Țării ca organ legislativ al Republicii Democratice Moldoveneşti a votat în favoarea unirii cu România în 1918.

La 12 octombrie 1924, autoritățile sovietice formează o entitate teritorială „autonomă” în componența Ucrainei sovietice cu denumirea Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (abreviat RASSM). Ea cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Balta, Bârzula, Ocna Roşie, Codâma, Cruteni, Pesceana şi Ananiev din actuala regiune Odessa din Ucraina.

În iunie 1940, în contextul pactului între Hitler şi Stalin, Uniunea Sovietică a înaintat un ultimatum României, privind anexarea Basarabia, Bucovinei de nord şi Ținutului Herța din Moldova dintre Carpați şi Prut. Două treimi din Basarabia au fost unite cu Transnistria, pentru a forma RSS Moldovenească.

Republica Moldova îşi declară independența la 27 august 1991. La 2 martie 1992, Republica Moldova aderă la Organizația Națiunilor Unite, iar la 29 iulie 1994 adoptă Constituția.

Printre principalele evenimente de după independență, cum ar fi aderarea la ONU şi aprobarea Constituției, în istoria modernă a Republicii Moldova se numără liberalizarea regimului de vize cu țările membre ale Uniunii Europene la 28 aprilie 2014 şi semnarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie 2014.

Amplasare geografică

Republica Moldova este situată în sud - estul Europei între râurile Prut şi Nistru şi ocupă un teritoriu de 33 843 km2, plasându-se în această privință pe al 32-lea loc în Europa. Vecinul său în vest este România, iar în est şi sud Ucraina. Coordonate geografice: 45°28’ - 45°28’ nord (350 km), 26°40’ - 30°06’ Est (150 km). Lungimea totală a hotarului naţional constituie 1906 km (955 km terestră şi 951 km pe cursuri de apă), inclusiv 1222 km – cu Ucraina (din care 267 km pe cursuri de apă şi 955 km terestră), 684 km – cu România.

Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Hotarul ei de sud se întinde până aproape de Marea Neagră, ieşirea la mare deschizându-se prin limanul Nistrului şi fluviul Dunărea.

Relieful ţării reprezintă o câmpie deluroasă, înclinată de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului mării.

Puncte extreme: Nord: Naslavcea - 48°21’ lat. N; Sud: Giurgiuleşti, pe Dunăre - 45°28’ lat. N; Vest: Criva, pe Prut 26°30’ long. E; Est: Palanca, pe Nistru - 30°06’ long. E.

Cel mai înalt punct: Raionul Nisporeni, dealul Bălăneşti - 430 m deasupra nivelului mării.

Cel mai jos punct: lunca Nistrului - 2 m sub nivelul mării.

Statalitatea

Republica Moldova este un stat de drept suveran şi democratic, cu formă de conducere - republică parlamentară. Preşedintele țării este ales de Parlamentul Republicii Moldova. Guvernul este condus de primul-ministru, care este desemnat de preşedintele țării şi votat de Parlament.

Simbolurile naționale

Simboluri naţionale sunt simbolurile de stat care indică identitatea Republicii Moldova ca stat. Principalele simboluri naționale ale Republicii Moldova sunt: stema de stat, drapelul de stat şi imnul de stat.

Drapelul de Stat - Tricolorul – este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Stema țării - semnul heraldic suprem cu importanță deosebită, evocă istoria țării, iar semnificația ei trezeşte sentimentul național.

Imnul de stat este un simbol al unității naționale de stat, un simbol al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova.

Afiliere internațională

Moldova este stat membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN, OMT şi al altor organizații.

Organizare administrativ – teritorială

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, oraşe şi sate. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele şi oraşele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chişinău şi municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.

Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții şi obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice şi demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese şi tradiții.

Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic şi social-cultural, care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodăreşti, industriale şi comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală şi politică.

Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică şi administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale şi instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății şi culturii.

Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe, unite prin teritoriu, relații economice şi social-culturale.

Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii şi 2 regiuni cu statut special.

Limba

Română (oficială), Rusa (limbă de comunicare interetnică), Găgăuză (un dialect turcesc).

Populația

Republica Moldova are o populație de 3,56 milioane de locuitori (datele recensământului din 2014, excluzând Transnistria care are o populație de circa 505,1 mii de locuitori). Populația urbană constituie 1,51 milioane persoane, iar populația rurală constituie 2.05 milioane persoane. Moldovenii reprezintă cel mai mare grup etnic (76.1%), urmați de ucraineni şi ruşi (8.4% şi 5.8% respectiv). În proporții mai mici sunt găgăuzii (un grup etnic de origine turcă – 4.4%) şi bulgari (1.9%).

Capitala

Chişinău este capitală şi centrul administrativ, politic, economic, științific cultural şi turistic al Republicii Moldova. Oraşul este amplasat pe 7 coline şi este împărțit în 5 sectoare: Centru, Buiucani, Botanica, Râşcani şi Ciocana, având o populație aproximativă de 804,5 mii persoane. Chişinăul este situat la 47 grade 2 minute latitudine nordică şi 28 grade 50 minute longitudine estică şi cuprinde un teritoriu de circa 120 de kilometri pătrați. Chişinăul este atestat documentar pentru prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc.

Aspecte economice

Moldova beneficiază de o climă favorabilă şi pământuri arabile bune, însă nu dispune de zăcăminte minerale suficiente. Ca urmare, economia depinde în mare măsură de agricultură. Toate necesităţile de resurse energetice (petrol, cărbune, gaze naturale) Moldova le satisface prin importuri. Reformele promovate în ultimii ani au determinat atingerea unor rezultate pozitive ca: crearea unei economii bisectoriale, sectorul privat contribuind la etapa actuala cu mai mult de 60% la formarea Produsului Intern Brut. În Moldova prețurile sunt liberalizate, excepție făcând produsele social importante de primă necesitate, unde statul reglementează adaosurile comerciale. Mecanismul de funcționare a economiei de piață se realizează prin intermediul întreprinderilor, băncilor comerciale, burselor de valori, zonelor economice libere etc.

Religia

Tradițiile creştine din Moldova au rădăcini adânci şi îşi au originea în secolele III-VIII. În momentul de față pe teritoriul Moldovei după unele date activează 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții teologice, misiuni etc.). Cultele religioase cu cele mai multe părți componente sunt: Mitropolia Moldovei (1281 părți componente), Mitropolia Basarabiei (309), Uniunea Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste (273), Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova (162), Adventiştii de Ziua a Șaptea (151), Cultul Penticostal (40), Episcopia Romano-Catolică din Chişinău (33), Uniunea Bisericilor Creştine Libere (Cultul Harismatic) (19). Conform recensământului din anul 2004 - ortodoxism 93,34% dintre care: 60% aparțin de Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Moscovei, 23% aparțin de Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, şi 6,6% ortodocşi aparținând direct de Biserica Ortodoxă Rusă.

Alte religii, musulmani – 1,5%, protestanți de orice curent – 1,98%, staroveri – 0,15%, catolici – 0,14%, baptişti – 0,5%, altele – 2,39%.

Clima

Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi şi călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații, iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud şi 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie şi octombrie, atunci au loc şi majoritatea inundațiilor şi viiturilor. Minima absolută: -36 °C, maxima absolută: 41 °C.

Relieful

Relieful este reprezentat, în mod predominant, prin dealuri joase şi câmpii incluse în Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei. În Transnistria se află prelungirile sud-vestice ale Podişului Podolic.

Nordul țării este ocupat de Platoul Moldovei, care reprezintă o câmpie uşor ondulată având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 şi 320 m. În partea de vest, în zona Prutului, se evidențiază un şir de recife, denumite toltre. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu Câmpia Moldovei de Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale şi altitudini absolute de 220-250 m. În cursul de mijloc al Răutului se află Podişul Ciuluc-Soloneț cu altitudinea maximă de 349 m (d. Rădoaia). Podişul este fragmentat de văi şi vâlcele. Între Răut şi Nistru este situat Podişul Nistrului având aspect de lanțuri de dealuri cu versanți cu altitudinea maximă de 350 m (d. Vădeni). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului.

Flora și fauna

Flora Republicii Moldova este variată şi bogată, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante sălbatice. La nivel de landşaft, teritoriul Moldovei este situat în trei zone naturale: pădure, silvostepă şi stepă. Pădurile ocupă circa 11% din teritoriul Moldovei. Predomină pădurile de foioase, specifice Europei Centrale. Ecosistemele forestiere ale ţării conţin 45 specii băştinaşe de copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti şi 3 specii native de liane arboricole.

Fauna Republicii Moldova este relativ bogată şi variată. În ţară vieţuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate şi peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se întâlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti.

Rețeaua hidrologică

Reţeaua hidrografică include peste 3000 de râuri şi râuleţe, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele râuri sunt: Nistru (1352 km, pe teritoriul ţării – 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul ţării – 695 km), Răut (286 km), Cogâlnic (243 km, pe teritoriul ţării – 125 km), Bâc (155 km), Botna (152 km). Pe teritoriul Moldovei se mai află 60 de lacuri naturale şi circa 3000 lacuri de acumulare.

Cultură și patrimoniu

În Republica Moldova s-a păstrat un important patrimoniu cultural: situri arheologice, case de locuit, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală, monumente şi instalaţii tehnice, ansambluri de construcţie – pieţe, străzi, cartiere, sate şi centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradiţională. Patrimoniul cultural mobil este deţinut de către 87 muzee din ţară, dintre care 5 muzee şi 7 filiale sunt subordonate direct Ministerului Culturii, iar 66 – organelor administraţiei publice locale. Fondurile acestora conţin circa

700.000 piese de patrimoniu ce ţin de istoria şi cultura naţională şi cea universală.

Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului târziu. Ceramica culturii „Cucuteni-Tripolie” din perioada neolitică este atestată în mai multe localităţi ale Republicii Moldova şi posedă valenţe artistice incontestabile, prezentând o întreagă mitologie în imagini.

Bucătăria

Tradiţionale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai variate legume, ce sunt folosite la pregătirea salatelor şi sosurilor, ele sunt coapte, înăbuşite, murate sau marinate, obţinându-se astfel adevărate opere de artă culinară. Un colorit specific redă bucătăriei tradiţionale diversitatea mare de bucate din porumb şi făină de porumb. Mai cunoscută este mămăliga – un terci din făină de porumb cu gust fi şi delicios. Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brânză, smântână etc. În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în special la pregătirea bucatelor calde, dar şi aperitivelor, multe din ele fi d preparate deasupra cărbunelui de lemn încins.

În bucătăria moldovenească sunt servite diverse băuturi tradiţionale: compoturi, sucuri din fructe, dar şi băuturi tari: vinuri, spumante, divinuri, brandy, ţuică etc.

Tradiţii

Moldova este o țară europeană cu o bogată istorie, o ţară populată, preponderent, de moldoveni, dar şi de multe minorităţi naţionale: ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruşi etc. Cea mai importantă calitate a moldovenilor este ospitalitatea. Oaspeţii sunt, de obicei, invitaţi în „Casa Mare”, o odaie tradiţională în fiecare casă țărănească de la noi, unde se petrec toate sărbătorile. Sărbători în Moldova sunt multe şi variate, cele de iarna, de exemplu, sunt însoţite de colinzi, urături, scenete teatralizate ale copiilor şi maturilor.

O sărbătoare tradiţională moldovenească este „Mărţişorul” – simbolul primăverii. În luna martie toată lumea de la noi îşi pune la piept două fire împletite – roşu şi alb, care semnifică renaşterea naturii. La fel, primăvara este serbat Paştele – o sărbătoare religioasă populară în Moldova.

Evenimente cultural-turistice Oaspeţii Moldovei în timpul vizite-lor pot participa la un şir de evenimente culturale, concerte, spectacole, parade şi manifestări de masă de Ziua Independenţei, de ziua „Limba Noastră”, sărbătorilor de Crăciun şi Paşte.

Printre cele mai importante evenimente cultural-turistice se numără: Festivalul Internațional de Muzică „Mărţişor”, Festivalul Internațional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, “Festivalul Vinului”, Festivalul de Muzică Etno „Gustar”, Festivalul Internațional de Folclor „Nufărul Alb”, Festivalul Internațional de Folclor „Meşterul Manole”, Festivalul Tradițiilor Populare „Ia MANIA, Festivalul Turistic Național al Tradițiilor „Duminica Mare”, ”Festivalul Medieval”, Târgul Internațional al Meşterilor Olari „La Vatra Olarului Vasile Gonciari”, „Bostaniada”, „Tulburel”, hramurile oraşelor şi satelor etc. În timpul acestor evenimente, turiştii străini pot cunoaşte îndeaproape folclorul, costumele tradiţionale, piesele de artizanat, ospitalitate şi autenticitate.

Atracții turistice importante

Monumente ale naturii: “Cheile Buteşti”, „Movila Măgurii”.

Peștere: Peştera “Emil Racoviță”, Peştera “Surprizelor”.

Rezervaţii naturale: Pădurea Domnească, Codrii, Prutul de Jos, Plaiul Fagului.

Rezervații peisagistice: “Toltrele Prutului”, „Suta de movile”, „Parcul Țaul”, defileul „Duruitoarea”, defileul „Trinca”.

Muzee: Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă a Moldovei, Muzeul Național Găgăuz de Istorie şi Etnografie „D. Cara-Ciobanu”.

Case muzeu: “Alexei Mateevici”, “Aleksandr Puşkin”, „Alexandru Do- nici”, „Constantin Stamati”, „Constantin Stere”.

Mănăstiri: Căpriana, Hâncu, Curchi, Vărzăreşti, Saharna, Ţipova, Frumoasa, Răciula, Hârjauca, Hârbovăț, Cosăuţi, Japca, Rudi, Călărăşăuca.

Crame vitivinicole: Cricova, Mileştii Mici, Purcari, Chateau Vartely, Brăneşti.

Cetăți: Soroca, Tighina.

Monumente UNESCO: Arcul geodezic Struve.

Cartea Recordurilor Guinness: Crama vitivinicolă „Mileştii Mici”.

Sărbători oficiale

1 Ianuarie - Anul Nou

7 și 8 Ianuarie – Crăciunul pe stil vechi

8 Martie - Ziua Internaţională a Femeii Prima şi a doua zi de Paşte şi Paştele Blajinilor - conform calendarului bisericesc

1 Mai - Ziua Internaţională a Solidarităţii Oamenilor Muncii

9 Mai - Ziua Victoriei şi a Comemorării Eroilor Căzuţi pentru Independenţa Patriei

27 August - Ziua Independenței Republicii Moldova

31 August - Sărbătoarea „Limba Noastră”

25 decembrie - Crăciunul pe stil nou.

Transportul

Transportul feroviar. Principalele joncțiuni feroviare ale Republicii Moldova se află în Chişinău, Tighina, Ungheni, Ocnița, Bălți şi Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odessa (în Ucraina) la Marea Neagră şi cu oraşele româneşti Iaşi şi Galați interconectează rețeaua republicană. Prin aceste conexiuni, rutele feroviare moldoveneşti se diversifică şi cuprind următoarele destinații: Rusia (Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odessa, Nikolaev, Cernăuți, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Constanța etc.), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia ), Republica Cehă (Praga) şi Germania (Berlin). Multe dintre aceste rute sunt zilnice.

Transportul rutier. Rețeaua publică de drumuri din Republica Moldova este de 12 719 km, dintre care 87% cu suprafață pavată. Din acest total 3669 km formează drumurile naționale, iar 6834 km sunt drumuri locale. Drumurile publice, principala cale de transport intern, leagă oraşele mari ale Moldovei. Deplasarea pasagerilor pe teritoriul Republicii se face în cea mai mare parte prin curse regulate de autobuze şi microbuze.

Transportul fluvial. În Republica Moldova râurile Nistru şi Prut sunt navigabile, însă transportul naval joacă un rol prea puțin important în sistemul de transport republican. Pe Nistru se organizează excursii turistice cu vapoare de capacitate medie de 30 - 200 de locuri. În anul 2006 a fost deschis Portul Internațional Giurgiuleşti la Dunăre, fapt care a permis ieşirea țării la mare.

Transportul aerian. Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turiştii străini care vizitează țara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu companiile străine, prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate şi charter, asigurând legături directe cu circa 20 de destinații, iar cu transbordări - cu majoritatea țărilor lumii. În ultimii ani s-a observat o reducere a numărului de destinații şi de curse către țările CSI, însă este evidentă tendința de creştere a numărului de destinații şi servicii prestate țărilor din Europa de Vest şi de Sud.

Principalul aeroport al țării este Aeroportul Internațional Chişinău. Aeroportul Internațional Chişinău oferă zboruri directe spre destinații internaționale precum Bucureşti, Timişoara, Atena, Verona, Roma, Veneția, Milano, Budapesta, Istanbul, Kiev, Larnaca, Lisabona, Barcelona, Madrid, Paris, Moscova, St. Petersburg, Praga, Tel Aviv, Frankfurt, Munchen, Londra şi Viena.

În Moldova nu se efectuează zboruri interne, deoarece este o ţară mică.

Timpul

Republica Moldova este situată în zona de timp Est - Europeană, cu 2 ore înainte de Greenwich Mean Time (GMT +2, fusul orar de vară GMT +3).

Monedă și paritate

Moneda naţională în Republica Moldova este leul moldovenesc (MDL). Cărţile de credit sunt acceptate la bănci, hoteluri, agenţii de turism şi magazine. Băncile sunt deschise de la 09:00 la 17:00, de luni până sâmbătă. Schimbul valutar se realizează de către toate băncile, inclusiv casele de schimb valutar, care sunt amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Telefoane utile

Pompierii – 901

Poliția – 902

Ambulanța – 903

Biroul de informații – 1188

Biroul de Migrațiune și Azil - 54-46-07

Aeroportul Internațional Chișinău – 52-51-11

Gara feroviară – 83-27-33

Servicii taxi: 14022, 14005, 14008,
14009, 14120, 14415, 14222, 14250,
14428, 14747, 14448, 14499, 14554,
14555, 14466, 14700, 14474, 14777.

Altă informație utilă

Tensiune: 220 V (230), 50 Hz, prize electrice standard cu 2 pini de tip continental european.

Cod telefonic: +373 Cod mun. Chişinău (22) Domeniu internet: .md